sâmbătă, 27 noiembrie 2010

INMULTIREA ALBINELOR

Inmultirea si hranirea albinelor
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, traind in sezonul activ 35-40 zile, iar in cel inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare: ou, larva, nimfa.  
Albina lucratoare. In prima zi dupa depunere, oul sta vertical, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.
Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.
In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. 
Matca: Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire. Cand albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua. Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. 
Trantorii: Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa (celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea mai mare (24 de zile).
Activitatea albinelor. Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.
O schema arata astfel: in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranesc puietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume intre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul, depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul.
Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 18 si a 21-a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul.
Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. 
Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule:de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm; celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm; celule de matca (botci)care au forma unei ghinde, adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. 
Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci (mana) de origine animala sau vegetala. Daca despre nectar (miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica, atunci polenul este hrana proteica (painea). Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.
Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: prolificitate matcii; rezistenta la iernare; blandetea albinelor; rezistenta la boli; harnicia la cules.
Prolificitatea este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii. Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua, aprox. 150-180000, in decursul unui sezon. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii. O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. Nu degeaba se spune ca matca da tonul. Exemplu: prin schimbarea unei matci, intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma, calitatile matcii fiind transmise la descendenti. 
Rezistenta la iernare. Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. De aceasta insusire trebuie sa se tina seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi (120-150 zile). Parametrii luati in calcul sunt: mortalitatea albinelor, consumul de hrana. Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. 
Blandetea albinelor se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare. Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie de mult fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. 
Rezistenta la boli. In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. Acestea trebuie alese! Prin comparatie, se intampla ca la oameni. O casa mai curata un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. 
Harnicia la cules. Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii, au un numar mare de zboruri pe zi, iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. De obicei, un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.
Productia de miere este indiciul principal! O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa, este valoroasa. Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine, numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.
Articol prelucrat din „Manualul Apicultorului”.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu