APICULTURA DE LA AMATOR LA PROFESIONIST

APICULTURA DE LA AMATOR  LA PROFESIONIST

In functie de numarul stupilor putem afla care stupari sunt amatori, semiprofesionisti sau profesionisti :

Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit. Potrivit normelor, se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine. De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele: volum de munca mediu (la sfarsit de saptamana); materialul genetic (roiuri, matci) se obtine prin mijloace propii; apicultorul are o alta munca de baza.

Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc, volumul de munca 1200-1300 ore/an, materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate, se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor, se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc. Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.

Profesionisti - se pot considera apicultorii care detin peste 300 de stupi, un numar optim fiind undeva spre 600 de buc. Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind absolut necesar. Numarul de ore munca/an creste dramatic, fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri, dar daca conditiile meteo sunt favorabile si veniturile vor creste.

Aderarea Romaniei la U.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor in special. Penetrarea pietei U.E se va face mult mai usor, subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal. Nu ratati oportunitatea oferita de apicultura, pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi.

DEZVOLTAREA APICULTURII

Printr-o strategie de dezvoltare pe baza unor masuri de sustinere a apiculturii romanesti se poate tripla efectivul de albine din tara noastra intr-un interval de doar 5-10 ani. Potentialul melifer al tarii noastre este de 1,8 milioane familii de albine, iar in prezente sunt in jur de 0,6-0,7 milioane familii, cu o productie de 18 kg pe familie de albine.

Daca se ia in calcul o productie de 20 kg miere anual pe familie, va fi posibil ca sa prognozam in urmatorii 5 ani o productie de 34 000 tone miere-marfa.

La ora actuala consum total intern de miere este doar de 2000 tone miere. El va putea creste in anii urmatori i ani la 7000 tone miere marfa, respectiv 0,3 kg/locuitor. Va ramane 27000 tone miere marfa pentru export. Romania a avut o buna traditie in vanzare mierii la export.

Cele mai importante masuri de sustinere a apiculturii romanesti sunt:

- mentinerea si aplicarea a Legii 89/98 (Legea Apiculturii), precum si a normativelor care protejeaza albinele si stimuleaza apicultorii;

- sporirea patrimoniului apicol prin inmultirea numarului de familii de albine, urmand ca in urmatorii 5 ani, peste 80 % dintre apicultori sa detina minim 50 de familii de albine;

- mentinerea si imbunatatirea fondului genetic apicol autohton prin crearea de noi linii si hibrizi, de inalta productivitate, cu rezistenta naturala la boli si adaptate conditiilor bioapicole din tara noastra;

- accentuarea procesului de profesionalizare prin introducerea elementelor noi de crestere, dotare, modernizare si integrarea tehnologica in stupinele profesioniste;

- diversificarea productie apicole prin recoltarea de la albine a urmatoarelor produse apicole: miere, ceara, polen, laptisor de matca, propolis, venin de albina si la comanda a apilarnilului;

- valorificarea superioara a produselor apicole pe piata interna si externa, prin inglobarea acestora in produse terapeutice si cosmetice de mare valoare;

- infiintarea unor stupine model in gospodariile cu potential turistic si apicol, care sa asigure produse de calitate, si o alimentatie sanatoasa;

- motivarea apicultorilor pentru a trece la stuparitul industrial de minim150 de familie, in urmatorii 10 ani, pentru a creste indicatorii de profitabilitate/ exploatatie.